Campion cu Steaua la #FM23

A trecut mult de tot de când n-am mai scris și încă și mai mult de când nu am mai zis ceva despre #FM23. Asta pentru că îl și abandonasem, de ce să mint? Dar în vacanța de 1 mai am zis că mai merită o șansă.

Am reluat cariera cu Steaua de la jumătatea sezonului trei, când titlul era deja compromis pentru că focusul era pe Conference League, Cupa Satelor Europene. Așa că am băgat copiii până în septembrie ca să ajung în grupe, ceea ce s-a și întâmplat și au venit de la UEFA vreo 4 milioane cu totul, dar campionatul era compromis,

În condițiile astea au rămas rezervele pentru finalul de playout și titularii pentru Cupă, pe care am și câștigat-o pentru a treia oară consecutiv.

Banii de la UEFA au schimbat situația mult în bine, bugetul de salarii s-a dublat și am avut și bani de transferuri, așa că l-am luat pe Coubiș de la Milan și încă un polonez bombă, Lukasz Poreba pe numele lui. Dar bomba bombelor a fost Juergen Elitim, luat gratis după ce l-a dat Watford afară, omul e super piesă, mult peste nivelul Supermămăligii.

Am mai adus și alți oameni, în frunte cu Diego Altube în poartă, absolut fantastic deși nu pare dacă te uiti doar la statistici.

În sezonul 4 am reparat greșelile de până atunci în sensul în care lotul e acum de peste 30 de jucători. Sunt oameni decenți spre buni pe care nu i-am înregistrat pentru campionat sau Europa, ci îi am doar pentru meciurile din Cupă, până la nivel de sferturi sau semifinale. Asta ca să îi pot odihni pe cei importanți. Cu lotul astfel structurat am trecut ca prin brânză prin sezonul regular, iar în playoff am luat titlul cu o etapă înainte de final. Am luat desigur și Cupa, iar în Europa am ajuns până în sferturile Cupei Satelor Europene, de unde m-a scos câștigătoarea Leverkusen.

Acum, câteva tips&tricks pe care le-am experimentat pe pielea mea:

• lot numeros dacă vrei și bani și glorie; mi se pare imposibil să poți să iei titlul și să intri și în grupele europene fără mulți jucători.
• transferă de la începutul perioadei de mercato, mai ales pe ăia rămași liberi; luna iunie trebuie să fie cu maxim de activitate, așa ai timp să îi și integrezi în lot.
• oferă salarii mari; am pierdut mulți jucători bombă care mi-au venit în trial, mi-au acceptat oferta negociată, dar care au mers la alte echipe pe salarii mai mari; acum le ofer din prima cât cere impresarul dacă îi văd wanted.
• focus pe academia de juniori, care este excelentă și în primele sezoane îți va produce niște tineri senzație, material de seniori de la 16-17 ani.
• fotbaliștii români de la alte echipe sunt ca în realitate, slabi și mega supraevaluați; de ăia care par ok nu te apropii sub 1,2-2 milioane.
• fă bișniță! mi s-a întâmplat de mai multe ori să iau un jucător liber în primăvară sau chiar în iunie și să îl vând în iulie-august pe câteva sute de mii fără să joace măcar un meci la Steaua.

Ca sfat universal valabil pentru o carieră cu Steaua, în primele sezoane atenție mare pe Cupă, e cea mai ușoară cale de a merge în Europa și, de acolo, de a face bani. În primul sezon, cel de L2, bugetul era asigurat de împrumuturi ale președintelui o dată la două luni ca să nu mai fiu pe minus. În sezonul următor am jucat preliminarii Conference și chiar dacă nu am intrat în grupe, am luat cam 700k. Plus 1 mil de la L1 și lucrurile s-au schimbat dramatic în bine..

Apoi banii au început să fie din ce în ce mai mulți, mai ales datorită premiilor de la UEFA.

În momentul ășta, la debutul sezonului 5, Steaua e pe plus cu 36 de milioane (au venit banii de șampion lig, 15 milioane la o strigare) și pot da salarii de 7-800k anual. Pot să și cumpăr, am luat în perioada de mercato 3 jucători de pe lista celor mai buni 50 de oameni U21 din lume, toți trei super meseriași, titulari fără probleme la 18-19 ani.

Obiectivul final în joc ar fi să iau UCL cu Steaua, dar e un proces de durată, măcar 10 sezoane dacă sunt optimist, și nu-s convons că o să-l joc atât. Dar Steaua campioană, e ceva!